La doar câteva săptămâni de la succesul înregistrat la nivelul Uniunii Europene (UE), care a culminat cu livrarea a peste jumătate de milion de semnături în sprijinul petiției Justice Initiative, Consiliul Europei, din care fac parte 46 de state cu peste 600 de milioane de cetățeni, a votat în favoarea tratării cazurilor de abuz din trecut după modelul Elveției. În consecință, suferința supraviețuitorilor abuzurilor asupra copiilor ar trebui să fie recunoscută oficial în statele membre, cei afectați ar trebui să primească o despăgubire – indiferent de orice termen de prescripție – și ar trebui să aibă loc o anchetă științifică în țările respective.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei face apel la toate statele membre să facă un bilanț al situației violențelor comise în instituțiile publice, private sau religioase împotriva copiilor, pentru a crea condițiile potrivite pentru ca victimele să vorbească. Recomandările revoluționare ale Consiliului Europei corespund cerințelor „Justice Initiative”, lansată de Fundația elvețiană Guido Fluri.

Imediat după vot – raportul privind moțiunea a fost votat în unanimitate, la fel ca și recomandările adresate statelor – a avut loc o conferință de presă a Justice Initiative la Strasbourg, în clădirea care găzduiește Consiliul Europei. Pe lângă raportorul moțiunii, Pierre-Alain Fridez și Guido Fluri, la conferință au participat președintele Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă, Simon MOUTQUIN (Belgia), ambasadorul Elveției la Consiliul Europei, Claude Wild, și patru supraviețuitori.

„Cei care ignoră cazurile de abuz din trecut nu pot combate eficient cazurile de abuz de astăzi și de mâine”, a declarat raportorul elvețian Pierre-Alain Fridez. „În Europa, nu trebuie să mai închidem niciodată ochii la abuzurile asupra copiilor, indiferent dacă au fost victime ale prădătorilor sexuali, ale violenței gratuite sau ale relelor tratamente în instituții publice, private sau religioase care ar trebui să fie refugii sigure”.

„Faptul că Consiliul Europei a decis o reevaluare cuprinzătoare este un moment important pentru supraviețuitorii din întreaga Europă! Comunitatea europeană trebuie să facă tot ce poate pentru a se asigura că cei afectați de abuzurile asupra copiilor primesc o formă de justiție cât timp sunt încă în viață”, spune inițiatorul Guido Fluri.

Decizia Consiliului Europei este un semnal important pentru supraviețuitorii abuzurilor din întreaga Europă. António Grosso, un supraviețuitor în vârstă de 71 de ani din Portugalia, declară: „Această tăcere actuală este inacceptabilă și nedemnă de o democrație precum Portugalia. Dacă Portugalia recunoaște această nedreptate, așa cum cere Consiliul Europei, atunci suntem pe drumul cel bun.”

„Astăzi, 26 ianuarie 2024, mă aflu aici într-o zi foarte importantă, care ne oferă recunoaștere și vizibilitate. O societate avansată, în secolul XXI, nu poate continua să își ascundă crimele și să neglijeze grija față de copiii săi”, subliniază Francisco Javier, o victimă spaniolă în vârstă de 49 de ani. „Toate formele de violență sexuală lasă cicatrici care nu pot fi niciodată șterse. Supraviețuitorii ar trebui să primească mai multă dreptate”. – Supraviețuitoare finlandeză, membră a grupului de apărare a supraviețuitorilor Our Voice.

Comunicatul de presă:  Comunicat de presă (RO)

Toate articolele și rapoartele publicate în mass-media:  Centrul de presă

Munca intensă desfășurată de Justice Initiative în ultimele luni a culminat miercuri, 6 decembrie, cu livrarea către autoritățile Uniunii Europene (UE) a semnăturilor în sprijinul petiției care cere o Europă și un internet #safeforkids. Cele peste 540.000 de semnături au fost depuse în cadrul unui eveniment la Parlamentul European în prezența eurodeputaților Hilde Vautmans și Catharina Rinzema, a comisarului european pentru afaceri interne Ylva Johansson și a ministrului spaniol de interne Fernando Grande-Marlaska.

Evenimentul a fost reflectat în presă:
EURONEWS
Amosnews
România Pozitivă
Bistrița News 
Gala Societății Civile

Petiția cere Uniunii Europene să adopte măsuri de protecție a copiilor împotriva abuzurilor sexuale în mediul online. În 2022, au existat 32 de milioane de raportări de suspiciuni de exploatare sexuală online a copiilor, dintre care peste 1,5 milioane în UE, iar în mod alarmant, Europa a devenit punctul central pentru distribuția și comerțul cu imagini care prezintă conținut sexual. Acest lucru trebuie să se schimbe, iar legislația propusă de Uniunea Europeană are puterea de a face acest lucru.

Pentru a demonstra sprijinul publicului din Uniunea Europeană, supraviețuitori din toate țările UE și 40 de organizații partenere care luptă pentru drepturile copilului, conduse de Justice Initiative, un program al Fundației Guido Fluri, au lansat această petiție la nivel european. În ultimele șase luni, organizațiile au reușit să strângă semnături din toate țările membre ale UE – din Spania până în Germania, din Grecia până în România, din Finlanda până în Suedia și multe altele. Cu peste 540.000 de semnături, petiția arată că majoritatea cetățenilor doresc de urgență un sprijin sporit pentru supraviețuitori și o protecție sporită a copiilor împotriva abuzurilor sexuale, în special în mediul online.

Justice Initiative este o mișcare europeană ce are ca scop oprirea, recunoașterea și prevenirea abuzurilor asupra copiilor din Europa. Societatea civilă din România s-a alăturat inițiativei pentru a aduce dreptate victimelor abuzate fizic, psihic, emoțional și sexual în căminele și orfelinatele comuniste.

Misiunea grupului Justice Initiative este de a restabili dreptatea pentru victimele abuzurilor asupra copiilor din Europa.

Europa a încălcat protecția copiilor timp de zeci de ani: sute de mii de copii și tineri au devenit victime ale exploatării, maltratării și abuzului sexual. În câteva țări din Europa s-au făcut eforturi pentru a le remedia suferința. În majoritatea țărilor, o confruntare serioasă cu abuzul nu a avut loc până în prezent.

În acest context, grupuri de victime, cadre universitare și ONG-uri din toată Europa și-au unit forțele pentru a formula o inițiativă politică comună, Justice Initiative. Inițiativa atrage atenția colectivă asupra unei părți suprimate a istoriei și asupra victimelor care suferă și astăzi din cauza abuzului și a lipsei de recunoaștere publică. Inițiativa are scopul de a privi în trecut, dar mai ales de a avea un efect asupra viitorului.

Exhibition SHAME – Victime ale abuzului asupra copiilor își împărtășesc poveștile

Mărturia pe care Sîrmanca Fekete, reprezentanta României, a relatat-o în fața Consiliului Europei în sprijinul moțiunii înaintate de Justice Initiative. Mai multe despre experiențele trăite de Sîrmanca la Cighid găsiți în reportajul Euronews.

,,Bună ziua! Numele meu este Sirmanca Fekete din România. Am 37 de ani și sunt mama a 2 copii pe care îi cresc singură. Ei sunt singura mea mândrie și motivul pentru care trăiesc.

Povestea mea începe în timpul comunismului lui Ceaușescu. În 1988, când aveam 3 ani, am fost dusă într-un cămin pentru persoane cu handicap, deși nu eram deloc handicapată. Eram doar puțin mai slabă decât alți copii de vârsta mea. Dar Ceaușescu vroia o țară plină de copii puternici și sănătoși. Cei care păreau slabi nu erau considerați folositori și, astfel, erau trimiși în instituții ca să murim.

Această instituție numită Cighid, cu aproape 100 de copii, era de fapt un leagăn al morții. Nimeni nu ne ținea în brațe și nu se jucau cu noi. Ne legănam singuri înainte și înapoi. Asistentele nu ne dădeau haine, eram dezbrăcați, nu exista încălzire, primeam doar puțină mâncare foarte rea și eram lăsați în întuneric împreună cu șobolanii care ne mâncau de vii. O amintire urâtă pe care o am este aceea că noi, copiii, plângeam mult pentru că asistentele ne lăsau goi în paturi pline cu urina noastră și în fecalele noastre. Mulți dintre noi au fost, de asemenea, bătuți si violați de o parte din personal, iar noi eram prea mici ca să ne apărăm singuri. Asta s-a întâmplat acum 33 de ani, dar și astăzi am coșmaruri și mi-e foarte frică de întuneric. Fiica mea mă trezește noaptea și îmi spune că strig „nu mă bateți”.

Am fost salvați după 3 ani, la revoluție, când s-a schimbat directorul de la Cighid și a venit domnul Oancea Pavel. De atunci copiii nu au mai murit.

Din pacate felul în care s-au purtat cu mine mă afectează până astăzi. Pentru că nimeni nu s-a ocupat niciodată de mine, am dificultăți în viața mea. Am probleme în a avea încredere în oameni și nu îmi fac ușor prieteni. Am probleme financiare, iar recent m-au amenințat că îmi taie curentul și că mă dau afară din apartamentul social în care locuim. Iar când soțul meu m-a părăsit în urmă cu 1 an, am intrat in depresie si am încercat să mă sinucid pentru că încă o dată m-am simțit abandonată.

Recent am aflat că fosta directoare a instituției din perioada comunistă încă lucrează ca medic. Nu se simte vinovată, nu îi pare rău pentru ce a făcut și nimeni nu face nimic. Aproape o jumătate de milion de copii au fost în astfel de instituții și nimeni nu știe câți dintre ei au murit sau dacă au nevoie de ajutor. De aceea este atât de important să reevaluăm istoria și să oferim suport victimelor ca mine. Dar din păcate mi-e frică ca în continuare nu se va face nimic de către statul roman. Așa că vă rog pe voi, cei din sală care sunteți români să ne ajutați.

La Cighid au murit 138 de copii în 2 ani din cauza lipsei mâncării și a infecțiilor. Uneori mă duc să-i vizitez la cimitir și mă întreb de ce m-a salvat Dumnezeu tocmai pe mine. Dar sunt foarte bucuroasă că sunt o supraviețuitoare și știu că într-o zi vreau să fiu îngropată în același loc, pentru a fi pentru totdeauna alături de prietenii mei.’’